PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ

ȘCOALA GIMNAZIALĂ SECUSIGIU

Com. Secusigiu, Jud.Arad

E-mail : www.scoalasecusigiu55@yahoo.com

Nr. Inreg. 729/06.10.2017

 

 

                                                                                         Aprobat în Consiliul de administrație

                                                              la data de 06.10.2017

 

 

 

 

Proiect de dezvoltare instituţională

2017-2021 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 Director,                                  

Prof. înv. primar Paul Angelica Ana

 

 

CONȚINUT

 

 

 

Baza conceptuală

Argument

Componența echipei de proiect

1. I.               PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE

1.Elemente de identificare a unității școlare

2.Repere geografico-istorice

3.Forma de învățământ. Profilul școlii. Structuri școlare.

1. II.            DIAGNOZA

1.Informații de tip cantitativ

      a) Populația scolară

b) Învățământul preprimar

c) Învățământul primar

d) Învățământul gimnazial

e) Cadre didactice

f)  Personal didactic-auxiliar

g) Personal nedidactic

h) Resurse materiale

2.Informații de tip calitativ

      a) Rezultate școlare

b) Activități sociale și culturale

c) Calitatea personalului didactic

d) Calitatea managementului școlar

e) Analiza mediului extern

f) Colaborarea cu alte instituții de cultură, sport

g) Rata mișcării personalului didactic

h) Numărul de cereri de transfer

3.Cultura organizațională

a) Relații dintre diferite categorii de personal

b) Analiza complexă a comunității. Relația școală-comunitate.

4.Analiza PESTE

5.Analiza SWOT

1. III.          VIZIUNEA
2. IV.          MISIUNEA
3. V.             STRATEGIE

1.Ținte strategice

2.Opțiuni strategice

1. VI.          IMPLEMENTARE
   1. 1.     Rezultate așteptate
   2. 2.     Programe de dezvoltare
2. VII.        MONITORIZARE ȘI EVALUARE
3. VIII.      PLAN OPERAȚIONAL 2017- 2018

 

 

 

 

 

 

 

BAZA  CONCEPTUALĂ

 

 

Baza conceptuală a prezentului Proiect de dezvoltare instituțională o reprezintă legislația în vigoare:

• Legea 1/2011, Legea Educației Naționale
• O.M.E.C.T.S. nr. 3753/2011 privind aprobarea unor măsuri tranzitorii în sistemul național de învățământ
• Ordinele, notele, notificările şi precizările M.E.N.
• Programul de Guvernare pe perioada 2012 – 2016, capitolul Educație
• Obiectivele Strategiei Europa 2020, capitolul IV. Educație.
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar.
• Regulamentul de Organizare Internă a Școlii Gimnaziale Secusigiu.
• Ordinul MEN nr. 4619 din 22.09.2014
• Raportul I.S.J. Arad, privind starea învățământului în județul Arad  în anul şcolar 2012/2013.
• Strategia managerială a Inspectoratului Şcolar Județean Arad pentru anul şcolar 2016/2017
• Ordin MECTS nr. 5608/ 31.08.2012 privind organizarea şi desfăşurarea admiterii în învățământul în învățământul liceal de stat pentru anul 2016-2017
• Ordin MEN nr. 5606 /31.08.2012 privind organizarea şi desfăşurarea evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a, în anul şcolar 2016-2017
• Ordinul MECI nr. 5132 / 2009 privind activitățile specifice funcției de diriginte.
• Metodologii si Regulamente privind descentralizarea financiară și administrativă, publicate în Monitorul Oficial;
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar.
• Ordinele, notele, notificările și precizările Ministerului Educației Naționale
•  Buletinele Informative ale Ministerului Educației Naționale
• Metodologii si Regulamente privind descentralizarea financiară si administrativă, publicate în Monitorul Oficial
• Metodologia formării continue a personalului didactic din învățământul preuniversitar
• Management educațional pentru instituțiile de învățământ, Serban Iosifescu, Editura ProGnosis, 2001
• Buletine informative ale Proiectului de reformă a învățământului preuniversitar, S. Iosifescu, 2000
• HG 1534/2008 – Standarde de referință și indicatori de performanță pentru evaluarea și asigurarea calității în învățământul preuniversitar
• HG 21/2007 – Standarde de acreditare pentru autorizarea unităților de învățământ preuniversitarˇ Standarde de autorizare a unităților de învățământ preuniversitar

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ARGUMENT

 

La baza întocmirii Proiectului de Dezvoltare Instituționalǎ al ȘCOLII GIMNAZIALE SECUSIGIU au stat legile și normele care reglementează activitatea din domeniul învățământului precum şi condițiile concrete existente în zona în care se află şcoala.

Având o valoare strategică, proiectul instituțional este conceput pentru o perioadă de 4 ani. El răspunde la întrebările: Cine suntem? Unde ne aflăm? Ce schimbări se impun? Cum vom reuși să le realizăm? Ce valori ne susțin? Cine sunt beneficiarii schimbărilor?

Proiectul de Dezvoltare Instituţională  se elaborează în urma unei analize judicioase a stării învăţământului în ȘCOALA GIMNAZIALĂ SECUSIGIU. Analiza se efectuează de către echipa managerială, împreună cu membrii Comisiei de Asigurare a Calităţii şi membrii Consiliului de Administraţie, pentru fiecare din domeniile funcționale (management instituțional, curriculum, resurse umane, resurse material-financiare, parteneriate și relații comunitare) în baza informaţiilor şi dezbaterilor rezultatelor şcolare, în cadrul Consiliul Profesoral. Tehnicile de analiză SWOT au permis o evaluare echilibrată şi exigentă a resurselor şi mijloacelor, a impactului pe care factorii socio-economici, conjuncturali şi politici îl au asupra activității unității. Planul de dezvoltare instituțională are în vedere eliminarea „punctelor slabe”, a cauzelor generatoare şi a riscurilor asociate, înlăturarea „amenințărilor” sau atenuarea efectelor acestora. Stabilirea scopurilor strategice a pornit de la identificarea „punctelor tari” şi a „oportunităților” oferite de cadrul legislativ sau de nevoile de educație reclamate de comunitatea locală.

Proiectul trebuie să fie rodul unei gândiri şi decizii colective, valorificându-se atât experienţa echipei manageriale, cât şi iniţiativele şi sugestiile întregului personal didactic.

Echipa  trebuie să dea  expresie  dorinţei  şi  aşteptărilor  cadrelor  didactice  şi  a  părinţilor,  privind procesul inovator de dezvoltare şi de transformare, prin alinierea procesului educaţional din ȘCOALA GIMNAZIALĂ SECUSIGIU, la exigenţele standardelor europene.

Din planul de management precum și participarea la activitățile metodice și cultural educative – extracurriculare și extrașcolare  și din discuțiile purtate cu cadrele didactice din școala noastră, dar și din alte forme ale îndrumării și controlului s-au desprins următoarele:

–  există o preocupare a cadrelor didactice pentru îndeplinirea noilor reglementări și norme ale LEGII EDUCAȚIEI în ceea ce priveste predarea modernă, flexibilă astfel încât toate obiectivele curriculare specifice fiecărei discipline să fie atinse.

–  baza tehnico-materială de care dispune școala, cât și de mijloacele de învățământ concepute și realizate cu forțe proprii  este folosită în cadrul demersului didactic.

– prezența unui climat optim de muncă propice desfăsurării unei activități didactice rodnice de calitate.

– dorința de perfecționare a stilului de lucru la clasă cu elevii și de formare continuă

– acordarea atenției îndeplinirii prevederilor Legii privind asigurarea calității în educație.

– acordarea unei atenții deosebite dezvoltării relațiilor de parteneriat cu instituțiile din comunitatea locală, judeteană, ISJ Arad, CCD Arad, ONG, agenti economici, etc.

Calitatea serviciilor educaționale oferite este o prioritate fundamentală pentru instituția noastră de învățământ.

Prezentul Proiect de Dezvoltare Instituţională are drept prioritate atragerea elevilor spre studiu, dezvoltarea unei gândiri creative a acestora, prin asigurarea calităţii procesului instructiv – educativ, în concordanţă cu noile cerinţe ale integrării învăţământului românesc în Uniunea Europeană.

În contextul mondializării economiei și creșterii concurenței internaționale, calitatea resurselor umane devine unul dintre cei mai importanți factori ai Europei de mâine. Mai mult ca oricând, educația și formarea reprezintă suportul indispensabil pentru dezvoltare și competitivitate.

 

 

ECHIPA DE PROIECT

 

Proiectul de dezvoltare instituţională al școlii  reprezintă o expresie a unei analize, unei gândiri şi decizii colective, o expresie a unui efort de echipă aflată într-un permanent proces de inovare.

Ca urmare a :

• Diagnozei mediului extern,

• Diagnozei mediului intern,
• Analizei PEST ( E )
• Analizei SWOT

Echipa de proiect pentru dezvoltare instituţională se formează din:

1. Directorul şcolii (managerul) – coordonator al echipei, organizează, proiectează şi acţionează pentru stabilirea misiunii şcolii, obiectivelor generale şi strategiilor de realizare a  proiectului de dezvoltare instituţională.

2. Membrii echipei :

·        directorul adjunct ;

·        coordonatorul de proiecte  şi programe şcolare şi extraşcolare ;

·        responsabilul cu asigurarea calității educației ;

·        responsabilul comisiei învăţătorilor ;

·        responsabilii de catedre / pe arii curriculare ;

·        responsabilul comisiei diriginţilor ;

·        responsabilul cu perfecţionarea si formarea continua pe tot parcursul vietii;

·        multiplicatorul de informație europeană.

·        secretar/contabil

Echipa poate solicita / consulta orice altă persoană din şcoală în vederea realizării proiectului.

3. Suportul extern al echipei şcolii este asigurat de:

·        presedintele Consiliului Reprezentativ al Parintilor ;

·        reprezentantul Primariei Comunei Secusigiu ;

·        reprezentantul Consiliului Local ;

·        reprezentanţi ai Societăţii civile (în funcţie de obiective).

·        Reprezentanti ai unor instituţii de cultură şi de învățământ  superior;( (în funcţie de obiective).

·        Reprezentanti ai unor instituţii similare europene.( în funcție de obiective)

 

Proiectul de dezvoltare instituţională al Şcoalii Gimnaziale Secusigiu  are ca suport:

• Legislaţia în vigoare;
• Analiza resurselor materiale din unitatea şcolară  pe termen mediu şi de perspectivă;
• Analiza rezultatelor umane din unitatea şcolară pe termen mediu şi de perspectivă;
• Indicatorii de performanţă în sistemul educaţiei din   învăţământul preuniversitar;
• Indicatorii de performanţă privind calitatea managementului educaţional şi instituţional.

Planul de dezvoltare instituţională propus comisiei de examen a fost redactat ca urmare a:

·      Studierii documentelor şcolare din cadrul unităţii

• Realizării analizei SWOT;
• Discuţiilor individuale şi de grup cu personalul didactic şi nedidactic, elevi şi părinţi;
• Relaţiei propunătorului cu alte instituţii locale  de cultură şi educaţie;
• Relaţiei cu administraţia locală: Primăria, Consiliul Local/ Judeţean, Prefectura;
• Relaţiei cu ISJ Arad și CCD .

 

 

 

1. I.            PREZENTAREA ORGANIZAȚIEI ȘCOLARE

1. ELEMENTE DE IDENTIFICARE A UNITĂȚII ȘCOLARE

 

Denumirea şcolii: ŞCOALA GIMNAZIALĂ  SECUSIGIU

Adresa: com. Secusigiu, nr. 334, jud. Arad, Telefon/fax: 0257- 411447

E-mail: scoalasecusigiu55@yahoo.com

Tipul scolii: cursuri de zi

Orarul scolii: 8,00 – 14,00 – un singur schimb

Limba de predare: limba română

 

1. REPERE GEOGRAFICO-ISTORICE
   1. 1.     SCURT ISTORIC AL LOCALITĂŢII SECUSIGIU

Este aşezată la o distanţă de 30 km sud-vest de Arad şi 60 km nord-vest de Timişoara. Forma de relief este câmpia (aproximativ 50 m peste nivelul mării), iar spre Mureş lunca. Vegetaţia caracteristică este formată din : zăvoi (pădurea de pe malul Mureşului) şi multe plante care cresc spontan : trifoi sălbatic, coada şoricelului, traista ciobanului, păpădie, cicoare, măcriş sălbatic, izmă, nalbă etc. Vegetaţia este specifică zonei de câmpie-luncă şi climei temperat-continentale.

Pe malul Mureşului se întinde o pădure de foioase în care trăiesc animale specifice ţinutului : căprioare, vulpi, iepuri, mistreţi, etc. În satul Munar se află Mănăstirea Bazdin (mănăstire sârbească) iar lângă aceasta o baltă cu nuferi albi şi vegetaţie specifică dar care din păcate acum se află într-o stare deplorabilă.

În ceea ce priveşte populaţia, după o statistică din anul 1992, pe teritoriul comunei noastre (Secusigiu şi satele aparţinătoare Satu-Mare, Munar, Sâmpetru German) se înregistrau 4152 de români, 509 maghiari, 182 germani, 307 sârbi, 470 rromi, 11 slovaci, 8 bulgari, 10 ucraineni. Din punct de vedere al cultelor religioase se înregistrează 4502 ortodocşi, 705 romano-catolici, 41 greco-catolici, 27 refor- maţi, 12 baptişti, 176 penticostali, 67 adventişti. Atât între români şi celelalte naţionalităţi, cât şi între ortodocşii majoritari şi celelalte culte religioase s-au menţinut permanent relaţii armonioase. De-a lungul timpului nu s-au înregistrat mărturii despre divergenţe nici de natură etnică, nici de natură religioasă, iar localitatea a făcut mereu parte dintre localităţile cu peste 2000 de locuitori.

Îndeletnicirile tradiţionale ale locuitorilor localităţii sunt, cum este şi firesc datorită aşezării geografice, agricultura, pomicultura, viticultura şi creşterea animalelor. S-au mai dezvoltat însă şi îndeletniciri ca : fierari, tâmplari, electricieni, şoferi, dulgheri etc. necesare pentru o cât mai bună dezvoltare agricolă a localităţii.

Comuna a rămas o vatră de civilizaţie şi spiritualitate românească. Locuitorii săi au dus o viaţă prin excelenţă moral-creştină, biserica fiind lăcaşul sfânt, orânduit pentru îmbogăţirea spirituală a credincioşilor.

            ŞCOALA ÎN LOCALITATEA SECUSIGIU

Şcoala din Secusigiu s-a înfiinţat la o dată ce nu se cunoaşte cu certitudine, dar cunoscându-se ordinul guvernatorului Banatului din 1776 prin care fiecare comună era obligată să-şi zidească şcoală, se presupune că şi comuna Secusigiu a avut şcoală şi învăţător cam de prin anul 1776, când autorităţile austro-ungare au introdus învăţământul primar românesc în Banat.

La început, şcoala a avut un singur învăţător, abia în 1852 menţionându-se existenţa unui al doilea post, pentru ca în 1878 să se vorbească deja de trei posturi. În 1838 s-a construit un local de şcoală lângă biserica ortodoxă, din pământ bătut, acoperit cu trestie.În 1852 construcţia avea două săli de clasă, două locuinţe pentru învăţători, curte mare şi grădină.

În perioada de  ocupaţie austro-ungară au existat două categorii de şcoli primare :

1.Şcoala comunală pentru copiii locuitorilor unguri şi nemţi

2.Şcoala confesională ortodoxă română în care se preda religia, cântarea, cititul, scrierea, socotitul. Limba maghiară era obligatorie, iar germana facultativă.

Erau obligatorii 6 clase, iar după 1940 au devein tot bligatorii 7 clase. Notarea se făcea de la 1 la 5, nota 1 fiind echivalentul notei 10.

Între anii 1887-1897 se introduce materii noi :matematică, gramatică, geografie, istorie, fizică, agricultură,ştiinţele naturii, gimnastică.

Anii primului război mondial au fost o grea încercare pentru învăţământ şi pentru viaţa locuitorilor, provocând necazuri şi suferinţe. Dascălii şcolilor din Secusigiu au fost devotaţi apostoli ai neamului românesc ,după cum îi numeşte Octavian Goga care vizitează Secusigiu în 1933. Ei au rămas veghetorii şi păstrătorii limbii şi obiceiurilor străvechi,neputând fi clintiţi nici cu ademeniri, nici cu ameninţări de stăpânirea străină.

Tradiţia învăţământului românesc a fost continuată în comuna noastră de numeroşi dascăli bine pregătiţi şi în perioada interbelică la Şcoala mixtă din comuna Secusigiu.   Activitatea şcolară s-a desfăşurat în condiţii extrem de grele, dar nu a fost întreruptă în ciuda acestor condiţii.

După 1947 aurmat o perioadă de transformări profunde în viaţa tuturor şi, implicit, în învăţământ, cauzată de trecerea la orânduirea populară şi socialistă.

Din statistici rezultă că în 1950 au frecventat şcoala 206 elevi, iar în 1966 existau deja 301 elevi distribuiţi în clase paralele.

În 1964 este dată în folosinţă actuala clădire a şcolii, cu etaj şi 10 săli de clasă. 

 

1. FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT. PROFILUL ȘCOLII.

STRUCTURI ȘCOLARE

 

Şcoala Gimnaziala Secusigiu şcolarizează elevi în ciclul primar şi gimnazial- învățământ de zi precum și copii din cadrul invatamantului prescolar. Toate cursurile funcționează într-un singur schimb, dimineața.

Şcoala Gimnaziala Secusigiu are în componența sa următoarele structuri școlare:

• Școala Primară  Satu Mare
• Şcoala Primară  Munar
• Şcoala Gimnazială Sînpetru German
• Gradinita PN Satu Mare
• Gradinița PN Secusigiu
• Gradinița PN Sînpetru German
• Numărul  de  elevi care frecventează cursurile în anul școlar  2016 -2017  la Școala Gimnazială Secusigiu  este  de 693.
•   în ciclul preșcolar  – 168 copii
•   în ciclul primar – 283 elevi ,
•   în ciclul gimnazial – 242 elevi ,

 

 

 

1. II.      DIAGNOZA

 

1. INFORMATII DE TIP CANTITATIV

 

a)    Populația școlară

 

Mediul de proveniență: rural

Număr de elevi: În perioada 2016-2017  Şcoala Gimnazială  Secusigiu  va  funcționa  conform actualelor  reglementări legale, astfel :

• grupe la învățământul preprimar;
• clase la învățământul primar- clasa pregătitoare și clasele I-IV
• clase la învățământul gimnazial- clase V-VIII

Există : –       8 grupe de gradiniță din care 2 grupe combinate ;

–        14  clase primare din care 3 clase simultane ;

–       11 clase gimnaziale din care 1 simultană

Populaţia şcolară este în scădere la nivelul anului şcolar  2015-2016

Vârsta elevilor  la începutul anului şcolar :

–          ciclul preșcolar 3- 6 ani ;

–          ciclul primar 6 -10 ani ;

–          ciclul gimnazial  10- 15 ani ;

Abandon  școlar  2015-2016 : –  10 cazuri.

Spatiu şcolar pentru un schimb : 1 schimb pe zi la toate ciclurile şi clasele

Procentul elevilor care trec la niveluri superioare de învățământ :   88 %

Biblioteca – numărul volume : 7214

Săli de clasă : 33 în care sunt amenajate 3 laboratoare : 1 laborator informatică, 2 laboratoare de fizica-chimie (care funcționează ca săli de clasă).

Starea clădirilor : bună

Nivelul de dotare : bun 

Posturi ocupate :

– titulari –  35

– suplinitori calificati – 8

Cadre didactice navetiste  –  30

 

1. b.     Învățământ preprimar

Activitatea se desfășoară  în grădinițele din cele 4 sate ale comunei: Grădinița Satu Mare,

Grădinita  Munar, Grădinita Secusigiu, Grădinița Sânpetru-German.

Din recensământul efectuat de doamnele educatoare, se observă că efectivele de copii sunt

în scădere existând riscul restrângerilor de activitate, în toate satele mai puțin în Satu Mare unde pare să se mențină același  număr de copii.

1. Gradinita PN Satu Mare

Numărul de preșcolarilor care frecventează gradinița – 28 preșcolari

Preșcolarii formează o grupă mixtă

Starea cladirilor :  bună

Nivelul de dotare :  bun

Personal didactic : calificat – 1 cadru didactic titular

Personal auxiliar de  îngrijire: 1 persoană

1. Gradinița PN Munar

Numărul  preșcolarilor care frecventează gradinița – 12 preșcolari

Preșcolarii formează o grupă mixtă

Starea clădirii : bună

Nivelul de dotare : bun

Personal didactic : calificat – 1 cadru didactic suplinitor ( titularul fiind în CIC)

Personal auxiliar de îngrijire: 1 persoană

1. Gradinița PN Secusigiu

Numărul  preșcolarilor  care frecventează gradinița – 70 preșcolari

Preșcolarii formează 3 grupe omogene

Starea cladirilor : bună

Nivelul de dotare : bun

Personal didactic calificat : 3 cadre didactice calificate ,2 titulare + 1 suplinitor (titular în CIC)

Personal auxiliar de îngrijire: 1 persoană

1. Gradinița PN Sînpetru German

Numărul de preșcolarilor  care frecventează gradinița – 58 preșcolari

Preșcolarii formează 3 grupe omogene

Starea clădirilor : satisfăcătoare

Nivelul de dotare : bun

Personal didactic : 3 cadre didactice calificate titulare

Personal auxiliar de îngrijire :1 persoană

 

c)     Învățământ primar

Ciclul primar îşi desfaşoară cursurile în condiții de predare simultană  la clasele P-I-II    şi

III-IV la Școala Primara Satu Mare iar la Școala Primara Munar clasele P-I-III.

1. Școala Primară  Satu Mare

Numărul de elevii care frecventează cursurile : 36 elevi

Sunt împărţiţi în 2 clase simultane: P-I-II şi III-IV

Starea clădirii :  bună

Nivelul de dotare :  bun

Personal didactic :  calificat –   2 cadre didactice titulare

1. Şcoala Primară  Munar

Numărul de elevii care frecventează cursurile –  20 elevi

Elevii sunt cuprinși într-o clasă simultană  P-I-III .

Starea clădirilor :  bună

Nivelul de dotare: bun

Personalul didactic : calificat- 1 cadru  didactic  titular

1. Şcoala Gimnazială Sînpetru German

Numărul de elevi care frecventează cursurile –  107 elevi

Starea cladirilor : satisfăcătoare

Nivelul de dotare : satisfăcător

Personal didactic  : 11 cadre didactice calificate

Personal nedidactic : 1 persoană

1. 4.     Școala Gimnazială Secusigiu

Numărul de elevi care frecventează cursurile : 120

Clase : 6 ( clasa a III-a A și B)

Starea cladirilor : bună

Nivelul de dotare : bun

Personal didactic  : 6 cadre didactice titulare (2 cadre suplinitoare pe un CIC și o detașare)

Personal nedidactic : 1 persoană

 

c)     Învățământ gimnazial

1. 1.  Școala Gimnazială Secusigiu

Numărul de elevi care frecventează cursurile : 180 elevi

Numărul de clase : 8 clase

1. 2.   Școala Gimnazială Sânpetru-German

Numărul de elevi care frecventează cursurile : 62

Numărul de clase : 2 + 1 clasă simultană(VI-VIII)

Elevii din clasele VI-VIII sunt într-o clasă simultană iar restul sunt clase omogene

 

d)    Cadre didactice- an școlar 2016-2017

 

Numar de cadre didactice :  43             

Personal didactic auxiliar:     6

Personal nedidactic :              6

 

Specialitatea	Total	Din care
		Titulari	Detașați	CIC	Supl.		Grade didactice
					C.

 N.

 IIIDef.Deb.Educatoare  83-22–611Învățători1414112-8523Profesori21181-3-26103

 

c)     Personal didactic – auxiliar- an școlar 2016-2017

Nr. crt.

Funcția

Nr. Posturi

/normeTreapta profesională1.Secretar/Adm. fin. – patrimoniu1I2Contabil Șef0,25I3Îngrijitor grădiniță Satu Mare0.25-4Îngrijitor grădiniță Munar0.25-5Îngrijitor grădiniță Secusigiu0,5-6.Îngrijitor grădiniță Secusigiu0,5-

 

e)     Personal nedidactic- an școlar 2016-2017

Nr. crt.	Funcția	Nr. posturi	Treapta profesională
1.	Îngrijitor  școala SM- +1+1	0,25	I
2.	Îngrijitor  școala Munar	0,25	I
3.	Îngrijitor  școala Secusigiu	1	I
4.	Îngrijitor  școala SG	1	I
4.	Fochist	0,5	I
5.	Muncitor	1	III

 

 

f)      Resurse materiale:

 

Activitatea instructiv – educativă se desfăşoară într-un patrimoniu şcolar format din 7 clădiri  de școli și grădinițe situate in fiecare din satele comunei Secusigiu. Acestea sunt spaţii bine  întreţinute,mai puțin clădirea Școlii Gimnaziale Sânpetru-German care. Deși a fost reabilitată in anul 2002 este în stare destul de degradată. O parte a corpului de clădire se cere a fi demolată.

 

2.INFORMATII DE TIP CALITATIV

 

a. Rezultate şcolare

 

• Rezultatele la EN VIII 2015, 2016

	Total înscriși	Absenți	<5	5-5.99	6-6.99	7-7.99	8-8.99	9-9.99	10
2015 Lb romana	45	8	11	10	6	2	6	2	0
2015 Matem	41	8	11	14	7	1	2	2	0
2016 Lb romana	45	10	21	8	7	5	2	2	0
2016 Matem	43	12	26	8	3	3	3	0	0

 

●  Rezultate şcolare 2017 :

– ponderea elevilor cu rezultate slabe, bune și foarte

bune la învățătură

-rezultate slabe : 15 %

-rezultate bune : 20 %

-rezultate foarte bune : 65 %

 

●  Procent de promovabilitate la examenele naționale 2017

1. 1.   Rezultate la nivelul unităţii

Promovabilitate lb.romană     – 87,52 %

Promovabilitate matematică  – 52,12 %

Disciplina de studiu	Nr. elevi înscrişi	Nr. elevi prezenţi	Dintre care:
			Sub 5	5-5,99	6-6,99	7-7,99	8-8,99	9-9,99	N=10
Limba română – VIII	45	39	7	5	5	8	7	6	1
Matematică – VIII	45	39	22	6	1	4	3	2	1

 

●  Procentul elevilor care  trec la învăţământul liceal și profesional   

    În anul şcolar 2016/2017 sesiunea  iunie, toţi absolvenţii clasei aVIII-a  au fost cuprinşi într-o formă superioară de învăţământ astfel: 73,80% sunt elevi la licee/colegii naţionale iar 27,20 % la școli profesionale.

●  Ponderea  elevilor cu rezultate la concursuri si olimpiade şcolare  în anul şcolar 2011-2012:

–       la concursuri şcolare : 60%

–       la olimpiade şcolare : 35%

 

●   Abandon şcolar :

An școlar	Ciclul primar	Ciclul gimnazial
2014-2015	5	9
2015-2016	4	6
2016-2017	5	5

 

b. Activităţi sociale şi culturale

Coordonatorul de programe și proiecte educative școlare și extrașcolare a condus, îndrumat și evaluat activitățile educative din școală : orele de dirigenție, consiliere și orientare, activitățile extracurriculare.

În anul școlar 2015-2016 elevii școlii noastre au participat :

–       la concursul COMPER : 50 elevi au fost calificați pentru etapa națională ;

–       la olimpiada națională corală, etapa interjudețeană, secțiunea coruri gimnaziale elevii școlii noastre  au  obținut locul II cu 94 de puncte ;

–       la olimpiada de biologie  faza județeană au participat un număr de 4 elevi, 1 elev obținând locul II iar 3 elevi au obținut mențiuni ;

–       la concursul Emil Palade au participat un numar de 3 elevi,   1  obținând  locul  II  și  1 elev  mențiune ;

–       la concursul ,,Sanitarii pricepuți” elevii participanți au obținut locul V la faza judeteană.

În anul școlar 2016-2017 :

• Olimpiada județeană de biologie la clasa aVII-a  : locul I ,II și III
• Olimpiada națională de biologie la clasa aVII-a : premiul special

Se observă că, din păcate, la olimpiadele de limba și literatura română și matematică nu avem rezultate demne de a fi menținute ceea ce ne determină să acordăm, pe viitor, o atenție deosebită pregătirii elevilor care ar putea să participe și să obțină rezultate remarcabile.

 

1. Calitatea personalului didactic:

Personal didactic – total unitate :  43 cadre didactice din care :           

– cu gradul  I – 9 cadre didactice

– cu gradul  II –16 cadre didactice

– cu gradul Definitiv – 10  cadre  didactice

–  debutanți –  7 cadre didactice

–  calificat – 100 %

–  cu performanţe în activitatea didactică : 60 %

– absolvenţi de cursuri de formare /perfecţionare  – în scădere față de anii școlari precedenți

Se remarcă preocuparea tot mai multor cadre didactice, mai ales tinere,  pentru a-şi îmbunătăţi metodologia  didactică prin participarea la activităţi şi cursuri de formare şi perfecţionare continuă organizate Universitatea din Arad  sau alte Institutii de învăţământ superior din ţară.

Majoritatea cadrelor didactice tinere şi-au continuat studiile  prin programe și module postuniversitare organizate de Universitatea din Arad :

–  7 absolvenţi ai cursurilor de masterat .

1. Calitatea managementului școlar :

 

În planul managerial  pentru anul şcolar 2016-2020 sunt stabilite priorităţile privind baza

materială, dotările, investiţiile, etc. De asemenea s-a urmărit :

–       Colaborarea cu toate instituţiile de învăţământ, cultură, sănătate, sport, poliţie, etc, şi realizarea de parteneriate educaţionale ;

–       Proiectarea, organizarea, îndrumarea şi coordonarea activităţilor, contribuind la dezvoltarea unităţii şi creşterea prestigiului ei ;

–       Pregătirea pentru obţinerea rezultatelor mai bune la examenelor naţionale şi admitere în învăţământul liceal;

–       Elaborarea documentelor de proiectare, organizare, control şi evaluare la timp pentru a asigura bunul mers al instituţiei şcolare ;

–       Stabilirea relaţiei de parteneriat cu familiile elevilor pentru o mai eficientă colaborare şi susţinere a proiectelor şcolii;

–       Colaborarea cu familiile elevilor presupune acţiuni pedagogice ale şcolii în rândul părinţilor ;

–       Comunicarea cu autorităţile locale : Primăria, Consiliul local şi ISJ pentru susţinerea proiectelor educaţionale .

–       ambianţa din unitatea școlară este plăcută, între cadrele didactice exista o relație de colegialitate, cooperare și respect reciproc;

–       cadre didactice cu înalte calităţi morale și profesionale ;

–       informaţia în şcoală circulă prin intermediul avizierului, direct sau prin intermediul colegilor;

–       situația materială a majorității elevilor este precară , fiind înscrişi în  şcoală  un procent de 10% elevi de etnie rromă declarați, majoritatea acestor elevi provin din familii cu un nivel sub mediu de educatie al părinţilor, fără un loc de muncă;

–       comunicarea cu părinţii este permanentă, realizându-se prin comunicare directă, scrisori, telefon ;

–        managementul şcolii este asigurat de director și de consilierul educativ;

 

1. Analiza mediului extern

Unitatea școlară își desfășoară activitatea în mediul rural ceea ce îi îngrădeşte parţial  oportunităţile aparte faţă de instituţiile  de învăţământ din mediul urban. Pe baza recensământului copiilor născuţi în perioada 2015-2016  populaţia școlară va fi în scădere anual.

Mediul social economic al zonei în care este situată şcoala, are un standard de viaţă mediu. Atmosfera în familie este propice educaţiei elevului,  majoritatea familiilor oferind un mediu intelectual și moral. Calitatea mediului educativ  și relaţiile bune de colaborare cu şcoala ne fac să sperăm că în anii următori nu vom avea elevi neşcolarizaţi, abandon şcolar diminuat și  o prezență la ore mult mai bună.

Conform ultimului recensământ, populaţia şcolară din comuna Secusigiu este în scădere faţă de anii precedenţi, cauze fiind mutarea din mediul rural, plecarea în străinătate  și opţiunea liberă a părinţilor de a se deplasa din localitate în căutarea unor noi locuri de muncă la oraş.

Din punct de vedere religios majoritatea populaţiei școlare din unitatea noastră este creştin ortodoxă, având şi elevi ai cultului penticostal de aproximativ 20 % , şcoala fiind deschisă oricăror culte legale, fără discriminări.

Rata şomajului în rândul părinţilor elevilor este foarte mare acest lucru influenţează accentuat nivelul de trai şi modul de desfăşurare zilnică a activităţii educative.

Migrarea părinţilor în străinătate este o ameninţare  deoarece copiii lăsați în grija bunicilor sau rudelor sunt mai puțin supravegheați și autoritatea acestora este scăzută.

Majoritatea elevilor din şcoala noastră provin din familii cu posibilităţi materiale modeste deoarece mulţi părinţi sunt muncitori sau vânzători la firme private iar unii sunt în somaj de mai multă vreme. Acest lucru impune:

-obligaţia şcolii noastre de a desfăşura o activitate transparentă;

-creşterea importanţei contactului şcoală-familie pentru reuşita copiilor.

Implicarea familiei în activitatea şcolară se desfăşoară pe două coordonate:

a)         relaţia părinte – copil: controlul frecvenţei, al rezultatelor şcolare , al temelor, ajutor în îndeplinirea sarcinilor, suport material şi moral;

b)         relaţia familie – şcoală: contacte directe cu reprezentanţii şcolii şi îndeosebi cu dirigintele;

Scoala deserveşte nevoile comunităţii, identificand nevoile comunitatii, analizand resursele educaţionale din comunitate prin consultarea părinţilor la stabilirea curriculumului la decizia şcolii şi a programului şcolar al elevilor, eleborand apoi politici educaționale.

De remarcat este activitatea asociativă a părinţilor prin intermediul Consiliului Reprezentativ al Părinţilor pentru sprijinirea şcolii în activitatea de cuprindere la cursuri a tuturor copiilor, de îmbunătăţirea frecvenţei acestora, în organizarea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare.

Legătura dintre școală și părinți este asigurată și de lectoratele cu părinții, ședintele cu părinții pe clase, orele de consultații acordate părinților de către diriginți și psihologul școlar.

Din analiza efectuată reies problemele cu care se confruntă şcoala :

• scăderea interesului  faţă de şcoală şi educaţie;
• comportamentul neadecvat al unora dintre elevi în şcoală şi în comunitate;
• scăderea interesului elevilor pentru cultură și tradiții ;
• slaba implicare a unora dintre cadrele didactice în problemele școlii.

1. Colaborarea cu alte instituţii de învăţământ, cultură, sport

Şcoala noastră a colaborat eficient cu unităţi de învăţământ din mediul urban și rural din judeţ şi cu instituţii de cultură şi sport. Partenerii educaţionali sunt: Poliţia Rutieră, medicul Dispensarului local Secusigiu, Palatul Copiilor Arad, Biblioteca JudeteanaA.D. Xenopol Arad etc. Elevii şcolii au participat la programul ,,Dar din inimă”, desfăşurând acţiuni cu caracter caritabil în vederea sprijinirii materiale a copiilor şi familiilor aflate in dificultate. Am desfăşurat activităţi comune cu Crucea Roşie.

1. Rata mişcării personalului didactic

    Majoritatea cadrelor didactice sunt titulare, s-au  înregistrat  mişcări ale personalului didactic doar în ceea ce priveşte concediile de îngrijire copil și și detașările celor două cadre didactice ( înv. primar și lb. română) din care una s-a transferat în acest an școlar și una se detașează în fiecare an în jud. Bihor(din păcate legislația îi permite acest lucru dar copii sunt în pierdere deoarece în fiecare an se schimbă profesorul la disciplina Limba română).

1. Numărul de cereri de transfer

     Din păcate s-au înregistrat cereri de transfer spre școlile din mediul urban dar și spre școlile din străinătate acolo unde lucrează mulți părinți. Deschiderea podului peste râul Mureș facilitează naveta la școala din  orașul cel mai apropiat, Pecica, fapt care a dus la scăderea numărului de copii. Astfel în 2 ani școlari s-au înregistrat un număr aproximativ de 70 de cereri de transfer. Acest lucru a dus la scăderea numărului de clase dar și de posturi la școala noastră.

 

3.CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ

 

1. a.     Relații dintre diferite categorii de personal

 

Sub raport managerial, voi pune în practică o conducere flexibilă şi stimulativă, bazată pe valori, cum ar fi:  încrederea în om, în capacitățile sale creative şi de autocontrol. Directorul trebuie să fie receptiv şi să asculte sugestiile profesorilor, să facă aprecieri frecvente şi sincere la adresa acestora,să  le respecte competența,să  le ofere o largă autonomie,să  îi sprijine şi să evite un control strict birocratic.

Cadrele didactice se simt implicate stimulativ în procesul educațional şi totodată au încredere în organizație. Din analiza datelor în organizație există o stare de echilibru şi un climat favorabil. Deşi nu putem vorbi despre o cultură organizațională şi profesională monolitică, există în şcoala noastră tradiții, atitudini, stiluri de interrelaționare, perspective comune de abordare a actului educațional şi a rolului şcolii.

Simbolurile tradiționale din școală țin de învățământul de masă, de educația pentru toți şi creează o cultură profesională axată pe profesor/învățător şi pe ce are el de făcut, fiind apreciat mai mult specialistul decât metodicianul şi, pe ici pe acolo, capacitatea dascălului de a derula activități extracurriculare interesante. Reforma a introdus în şcoală sloganul „educația pentru fiecare” cu componentele: învățământ diferențiat, parcursuri individuale de învățare, integrare, abordare transdiciplinară, relativ dificil de acceptat de profesionişti cantonați în predarea unei singure discipline. În general debutantului nu i se dă un tutore profesional, ci este lăsat să şi-l aleagă singur, colegii îl primesc la ore în interasistențe, îl consiliază în domeniul didactic, îl ajută să-şi proiecteze activitățile, i se dă de lucru în catedră ca să demonstreze ce poate. Întâlnim însă unoeri și modele comportamentale axate pe „prestator”, nu  numai pe „client”. Din analiza făcuta s-a observat că se practică uneori tonul autoritar în relațiile cu elevii, limbajul şi formulele de adresare insuficient de formale ale acestora sunt uneori admonestate de către adulți. În ceea ce priveşte înțelesurile şi conceptele fundamentale, s-a observat din completarea unui chestionar în care toate variantele de răspuns erau formulate atrăgător şi acoperit, că multi profesori  întâmpină cu rezerve educația ca schimbare şi proacțiune, iar modelul magistrocentrist este preferat.

A fost elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor cât şi a cadrelor didactice, a părinților şi a întregului personal al școlii.

Valorile dominante sunt: egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul față de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorință de afirmare. Se întâlnesc şi cazuri de elitism profesional, individualism, competiție, intelectualism, rutină, conservatorism, automulțumire.

Reconstrucția culturii organizaționale actuale spre o cultură de tip corporativ, într-o şcoală ca a noastră, cu mai multe structuri școlare, este un deziderat ce se poate realiza doar prin antrenarea masivă a cadrelor didactice și a elevilor în activități comune de proiect.

Valorile dominante sunt: egalitate şi echitate în relaţiile interpersonale, cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţa de afirmare.Se întâlnesc şi cazuri de rutină, conservatorism, automulţumire .

 Climatul organizaţiei şcolare se dorește a fi unul deschis, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare ; un climat stimulativ, care oferă satisfacţii, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

 

1. b.     Analiza complexă a comunității; Relatia școală- comunitate

 

Pentru identificarea nevoilor educaționale ale comunității am realizat o analiza raportându-mă la: identificarea componentelor comunitare: dimensiuni fizice, sociale, economice, politice şi evoluția lor în timp; existența resurselor; elaborarea politicilor, programelor şi planurilor concrete; realizarea efectivă a acțiunilor; evaluarea impactului comunitar al programelor.

Cunoaşterea grupurilor de interese este obligatorie şi utilă în stabilirea unei LISTE DE NEVOI  comparativă ȘCOALĂ-COMUNITATEA LOCALĂ:

ȘCOALA	COMUNITATEA LOCALĂ
Lipsă apă curentă, canalizare	Lipsă apă curentă, canalizare, gaze naturale, iluminatul stradal

Infrastructura necorespunzatoareInfrastructura necorespunzatoareLipsă sală și teren de sport conform normelor și cerințelor europeneCămin cultural modernizat și folosibil pentru activități cultural- artistice şi recreative

Slaba dezvoltare economica  a comunitatii

Rata somajului mare

Nu sunt societati comerciale reprezentative

Nivel de trai scazutLipsă sala de festivitățiLipsă centru de documentareLipsă cabinet de  OSPDotare biblioteciLipsă spații (cabinete, săli, laboratoare)Lipsă cabinet medical școlarNumăr scăzut de mijloace audio-vizualeDotare deficitară a cabinetelor și laboratoarelorInfrastructura clădirilor

– geamuri și uși termopan

-porți vechi și distruse

– lipsa parchetului  în majoritatea sălilor de clasă

-instalație electrică vecheRestrângerea posturilorCopii ai căror părinți sunt plecați în U.E.Copii ai caror parinti sunt plecati peste hotare

Scaderea populatiei școlare

Migratia populației către U.E.

Migrația elevilor

Transfer către școlile din mediul urbanLipsa unor activități pentru petrecerea timpului liber al tinerilorLipsa activităților pentru tineret

Violența în familie

Educație ecologică

Educatie pentru sănătate și igienăAcces greu la mijloace de informareTendinta de disparitie a unor meșteșuguri tradiționale și obiceiuri culturale locale

Acces dificil la informare

Lipsa magazine specializate pentru nevoile elevilor (rechizite, materiale sportive etc)

Educația civică, socială a membrilor comunitățiiDistanțe mari de la domiciliu la școalăGradul de izolare

 

În urma acestei analize se poate concluziona:

• Şcoala menționează în Planul managerial strategii clare de colaborare cu comunitatea locală. Curriculum-ul local este bine elaborat şi se bazează pe caracteristicile oferite de comunitatea locală;
• Reprezentanții comunității sunt cooptați în organismele de luare a deciziilor din şcoală. Şcoala foloseşte serviciile oferite de comunitatea locală, în special pentru informarea elevilor cu privire la oportunitățile care li se oferă pe plan local. Şcoala stabileşte un parteneriat benefic cu poliția, pompierii, dispensarul medical, biserica, departamentul de protecție socială din primarie, mass-media şi cu ONG-urile;

 

• Şcoala beneficiază de facilitățile puse la dispoziție de comunitatea locală (sponsorizări), precum şi de accesul pe care îl au elevii la instituțiile locale de cultură: bibliotecă;
• Şcoala beneficiază de serviciile comunității şi invită reprezentanții acesteia să-şi prezinte activitatea.

 

4. ANALIZA PEST(E)

 

 

Activitatea  oricărei  unități școlare  este  influenţată  într-o  mare  măsură  de factorii politici, economici, sociali, tehnologici şi ecologici, care se manifestă în arealul în care aceasta îşi desfăşoară activitatea.

Performanţa instituţională este stimulată sau atenuată semnificativ de conjunctura politică şi legislativă, de evoluţia economică la nivel local, regional, naţional şi internaţional, de progresul social intern şi de integrarea în structurile şi economice şi culturale ale Uniunii Europene.

De aceea este necesară o radiografie exigentă a mediului în care îşi desfăşoară activitatea instituţia de învăţământ, pentru a identifica oportunităţile pe care trebuie să le valorifice Proiectul de Dezvoltare Instituţională în scopul maximizării rezultatelor.

Analiza PEST(E) a permis identificarea următoarelor influenţe în activitatea ȘCOLII GIMNAZIALE SECUSIGIU:

 

CONTEXTUL POLITIC

• programele guvernamentale nu au conţinut până în prezent obiective concrete legate de învăţământ ;
• existenţa proiectelor de pregătire şi perfecţionare a cadrelor didactice şi a programelor cu finalităţi de educaţie şi formare profesională
• sfera politicului a rămas în afara conţinutului reformei ;
• unităţile de învăţământ au dobândit autonomie asupra particularităţilor şcolare şi asupra curriculumului ;
• opţiunile dominante se referă la caracterul aplicativ al programelor, în concordanţă cu cerinţele europene ;
• adresabilitatea școlii depăşeşte posibilităţile locale spre cea regională dar nu atinge nivelul naţional;
• contextul regional rămâne ancorat în organizări pe judeţe învecinate şi mai puţin pe regiuni propriu-zise.
• școala începe o politică proprie la nivel curricular, dar şi la nivelul resurselor şi al finanţării ;
•   descentralizarea se manifestă ca delegare de autoritate ;
•    finanţarea de către stat a programelor de asistenţă socială pentru elevi  –  Programul „Euro 200”, acordarea burselor pentru elevii capabili de performanţă si a burselor sociale;
•   autonomia în plan local sporeşte răspunderea școlii fără o creştere substanţială a sprijinului autorităţilor ;
•  realizarea unor parteneriate cu comunitatea pentru soluții, pentru adaptarea la realitate;
•  realizarea unor servicii în folosul comunității, promovarea unor exemple de bune practici.

CONTEXTUL ECONOMIC

• resursele financiare ale sistemului de învăţământ sunt orientate în principal spre rural şi spre zonele defavorizate,
• nu este de aşteptat o creştere substanţială a finanţării învăţământului, raportată la procentul real alocat din PIB ;
• evoluţia economică este încă incertă , nu se pot emite prognoze sigure privind cererea de calificări pe piaţa forţei de muncă ;
• se prevede o expansiune economică pentru domeniile prioritare ale regiunii;
• depăşirea limitelor locale şi judeţene permite extinderea pieţei pentru care calificările oferite de liceu sunt cerute;
• la nivelul comunei este recesiune economică ;
• pe plan local, societăţile comerciale asigură locuri de muncă în special pentru ramurile din agricultură ;
• este de aşteptat o extindere a cererii pentru profesiile din domeniul serviciilor;
• ramura economică prioritară este agricultura;
• nivelul mediu al câștigurilor este aproximativ salariul minim pe economie.

CONTEXTUL SOCIAL

• scăderea generală a populaţiei şcolare, determinată în principal demografic, dar şi de politicile şcolare practicate până în prezent;
• diminuarea populaţiei şcolare din învăţământul profesional datorită orientării prioritare spre învăţământul liceal theoretic;
• orientarea crescândă a absolvenţilor spre liceu;
• apare fenomenul de abandon şcolar, datorită scăderii şi lipsei motivaţiei pentru studii ;
• există inegalităţi destul de importante între oferta de şcolarizare pe plan regional ceea ce poate constitui o oportunitate pentru grupurile şcolare profesionale ;
• nivelul saraciei este destul de ridicat ;
• creşterea abandonului şcolar local datorită imposibilităţii de a face naveta (sărăcie, lipsa mijloacelor de transport în comun) ;
• crearea condiţiilor pentru şcolarizarea populaţiei defavorizate poate fi o oportunitate pentru dezvoltarea şcolilor profesionale.

CONTEXTUL TEHNOLOGIC

• dezvoltarea tehnologică favorizează tehnologiile de vârf şi cele implicate în dezvoltarea serviciilor informatice şi de comunicare ;
• sunt promovate programe de dotare a unităţilor de învăţământ cu calculatoare;
• generalizarea accesului la Internet facilitează globalizarea, depăşirea graniţelor locale şi regionale;
• contextul regional nu are, deocamdată, o influenţă prea mare în ceea ce priveşte susţinerea specială a învăţământului în procurarea echipamentelor pentru tehnologiile de vârf;
• politica generală de dotare cu calculatoare nu se regăseşte în mod egal pe plan local, ceea ce face ca multe unităţi şcolare să rămână în urmă sub raport tehnologic şi comunicaţional;
• posibilităţile locale de sprijin a şcolilor pentru dotări cu tehnologii maxime sunt încă reduse.

CONTEXTUL ECOLOGIC

• Pe măsura ce tehnologia se perfecţioneaza, stilul nostru de viaţă se schimbă. Preocupările în domeniul ecologic, din grija faţă de generaţiile viitoare, au în vedere reducerea poluării, folosirea unor materiale mai eficiente, reciclarea şi refolosirea lor.
• Contextul regional influenţează preocupările din domeniul ecologic prin demararea de proiecte ecologice şi în cadrul şcolilor, cu atât mai mult cu cât localitatea se află în rezervația Lunca Mureșului ;
• În acest sens şcoala noastră participă la programe de educaţie civică şi ecologică iniţiate de cadrele didactice sau de partenerii sociali (EcoScoala, Să învăţăm  să  îngrijim natura, Educaţia pentru sănătate)

 

5. ANALIZA SWOT

 

Pentru a realiza o bună diagnoză a organizaţiei şcolare, vom apela la metoda (tehnica) SWOT, analizând atât mediul intern cât şi mediul extern, pe următoarele paliere :

A. Oferta curriculară

B. Resursele umane

C. Resursele materiale şi financiare

D. Relaţiile cu comunitatea

 

                                 A. OFERTA CURRICULARĂ

PUNCTE TARI

• Şcoala dispune de documente curriculare oficiale: planuri-cadru, programe şcolare, metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare ;
  • Curriculum la decizia şcolii diversificat, care ţine cont de dorinţele elevilor, atât cât îi permite baza materială  şi  încadrarea ;
  • Preocupari în direcţia predării cunoştinţelor prin introducerea softului educaţional ;
    • Surse informaţionale bogate : manuale , auxiliare didactice,  bibliotecă, internet, televiziune      prin cablu;
    • Atingerea în mare parte a finalităţilor specifice, pe niveluri de şcolaritate ;
    • Existenţa şi aplicarea planului cadru pentru fiecare ciclu de şcolaritate ;
    • Scheme orare realizate eficient de comisia de elaborare a schemelor orare;
      • Cunoaşterea de către profesori, elevi şi familie a planului cadru de  învăţământ, a ghidurilor de evaluare şi a manualelor alternative;
      • La nivelul fiecărei catedre există portofolii cu axiliare curriculare, ghiduri de aplicare a         programei, culegeri de probleme şi teste.

PUNCTE SLABE

• Oferta CDŞ a Şcolii nu satisface în totalitate nevoile educaţionale ale elevilor şi nu constituie întotdeauna o activitate atractivă pentru aceştia.
• Programe şcolare încărcate ;
• Lipsa unor mijloace auxiliare pentru uzul elevilor ;
• Insuficienţa ofertei de ghiduri şi alte materiale complementare pentru  profesori care să răspundă unei nevoi reale a sistemului de învăţământ ;
• Strategia de elaborare a CDS nu a urmărit în totalitatea scopul acestei oferte curriculare, ci constituirea sau menţinerea artificială de norme didactice, elevul fiind pus unei oferte educaţionale neconforme cu nevoia lui de formare.
• Incapacitatea unor cadre didactice de a recepta şi aplica metodele şi tehnicile moderne de învăţare şi evaluare ;

OPORTUNITĂȚI

• Majoritatea părinţilor colaborează cu cadrele didactice în vederea procurării de auxiliare ;
• Oferta mare de auxiliare didactice permite o selecţie riguroasă în vederea achiziţionării;
• Creşterea exigenţei părinţilor faţă de serviciile pe care le oferă şcoala, disponibilitatea acestora la colaborare.
• Existenţa cursurilor de perfecţioanre acreditate pentru cadrele didactice ;
• CDS oferă posibilitatea satisfacerii dorinţei de informare şi cunoastere în diferite domenii de activitate ;
• Promovarea la elevi a unei linii moderne naţionale şi internaţionale în vederea protectiei mediului inconjurator ;
• Posibilitatea aplicării realiste a programelor de învăţământ, activitatea  concentrându-se pe elev ( şi nu pe colectivitate ), asigurându-se un raport just între educaţia pentru toţi şi educaţia pentru fiecare ;
•  CDS permite valorificarea abilităţilor individuale.

AMENINȚĂRI

• Nu toţi elevii au posibilitatea să-şi procure auxiliare şcolare;
• Existenţa unor necorelaţii între programele şcolare de la învăţământul primar cu cele de la  învăţământul gimnazial.
• Insuficienta diversificare şi adecvare a CDS urilor la cerinţele şi solicitările  părinţilor şi elevilor poate scădea motivaţia acestora pentru învăţare precum şi interesul pentru această unitate de   învăţământ. Există riscul micşorării  numărului de cereri de înscriere în instituţie ;
  • Programul încă excesiv informaţional şi încărcat ;
  • Baza materială existentă nu permite realizarea tuturor solicitărilor beneficiarilor ;
  • Gama redusă de CDS oferită de şcoală poate duce la alegerea numărului minim de ore din Planul cadru şi deci la o formare minimală şi incompletă a elevului;
  • Numărul de calculatoare din şcoala este insuficient ;
  • Instabilitatea economică şi socială.

B. RESURSE UMANE

PUNCTE  TARI

• Personal didactic titular calificat, majoritatea cu grade didactice;
• Personal didactic auxiliar bine pregatit în majoritatea compartimentelor;
• Personal nedidactic conștiincios și disciplinat;
• Cadrele didactice au abilităţi în domeniul IT în proporție destul de mare ;
  • Relaţiile interpersonale (profesor-elev, conducere-subalterni, profesori-profesori, profesori- părinţi ) existente favorizează crearea unui climat educational deschis, stimulativ.
  • Există o bună delimitare a responsabilităţilor cadrelor didactice ( există comisii constituite pe diverse probleme) precum şi o bună coordonare a acestora.
  •  Colaborarea Şcoală-Consiliu Local;
  • Cadre didactice ce au parcurs stagii şi cursuri de formare continuă ;
  • Cadre didactice formate prin programe naţionale ;
  • Implicarea managerului în responzabilizarea cadrelor didactice şi a personalului de a recepta noul ;
  • Elevi cu rezultate deosebite la olimpiadele şcolare pe plan local şi judeţean, la concursurile scolare și extrascolare ;
  • Existenţa unor elevi dornici de performanţă ;
  •  Dorinţa elevilor de a se implica în activităţi extracurriculare, de voluntariat şi chiar în organizarea lor;

PUNCTE SLABE

• Conservatorism în utilizarea metodelor activ-participative de predare-învăţare-evaluare la ciclul gimnazial;
• Participarea cadrelor didactice la cursuri de formare este din ce în ce mai slabă;
• Cadrele didactice au abilităţi în domeniul IT însă preocupări slabe pentru predarea lecţiilor asistate pe calculator ;
• Blazarea şi rutina unor cadre didactice privind organizarea lecţiilor, centrarea activităţii didactice pe profesor, lipsa unor priceperi și deprinderi de a lucra pe calculator ;
• Valorificarea insuficientă a datelor obţinute în urma monitorizării şi controlului activităţii didactice.
• Reticienţa unor cadre didactice la schimbare ;
• Inerţia unor cadre didactice ;
• Folosirea modalităţilor tradiţionale de evaluare mai ales în rândul profesorilor ;
• Sprijin insuficient al familiilor elevilor ;
• insufienta abilitate din partea unor cadre didactice în utilizarea tehnologiei – didactice moderne ( de ex. utilizarea calculatorului).
• Existenţa a circa 20% elevi cu carenţe în educaţia de bază ;
• Absenteismul unor elevi ;
• Bariere în relaţia profesor-elev;
• Influenta negativă mass-media, in special a canalelor de televiziune comerciale.

OPORTUNITĂŢI

• Legislaţia muncii permite angajarea de către şcoală a personalului calificat pentru compartimentele deficitare;
• Părinţi care solicită şi manifestă interes pentru o pregătire de calitate;
• Alocarea unei sume importante de la bugetul de stat pentru formarea continuă a cadrelor didactice.
• Varietatea  cursurilor de formare, perfectionare  şi reconversie profesională organizate de C.C.D., ONG, universităţi;
• Întâlniri frecvente de câte ori este cazul între cadrele didactice şi părinţii elevilor (lectoratele cu părinţii la nivelul clasei, școlii, consultațiile);
• Existența e-mail în scoala și navigarea pe INTERNET pentru documentare;
• Necesitatea continuării cursurilor de formare continuă pe tot parcursul vieţii a cadrelor didactice, indiferent de vârstă şi grad didactic ;

• Adaptarea CDS la cerinţele şi specificul local ;
• Organizarea de activităţi educative atractive şi eficiente atât pentru elevi cât şi pentru părinţi ;
• Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii de artă şi cultură , instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar.
• Implicarea unor elevi în probleme specifice vârstei şi şcolii ;
• Dorinţa unor elevi de a atinge performanţe ;
• Existenţa unor programe de formare şi informare a părinţilor ;
• Deschiderea tinerei generaţii către operarea pe calculator.

     AMENINŢĂRI

• Fluctuaţia personalului didactic suplinitor;
• Deschiderea podului peste Mureș și apropierea de orașul Pecica atrage cerei de transfer către școala din oraș;
• Scăderea numărului de copii din comună crează probleme de încadrare cu personalul didactic.
• Creşterea numărului de elevi proveniţi  din familii emigrate în ţările UE;
• Lipsa de timp a părinţilor conduce la o slabă implicare a familiei în viaţa şcolii.
• Mentalităţile,  s-a creat obiceiul de a fugi după note mari fără acoperire.

• Rutina unor cadre didactice ;
• Lipsa de motivaţie pentru activităţile extraşcolare ;
• Implicarea scăzută a părinţilor în activitatea şcolii ;
• Tendinţa de a nu duce la îndeplinire unele sarcini extradidactice;
• Scăderea continuă a efectivelor de elevi, și ca urmare a scăderii natalităţii.
• Lipsa de motivaţie a unor elevi ;
• Posibilitatea creşterii ratei abandonului şcolar în condiţiile socio-politice actuale ;
• Lipsa unui mediu familial adecvat pentru unii elevi, migraţia părinţilor datorită lipsei locurilor de muncă.

C. RESURSE MATERIALE

       PUNCTE TARI

• Baza materială bună în continuă modernizare;
• Şcoala dispune de o bază didactică bună, înnoită permanent prin eforturi proprii, de   manuale, auxiliare didactice;
• Conectarea la Internet și la televiziune prin cablu;
• Menţinerea stării de funcţionare prin activităţi de întreţinere şi reparaţii periodice ;
• Starea bună a unor corpuri de cladire și a spațiilor școlare și încadrarea în normele de igienă corespunzătoare ;
• existenta cabinetelor, laboratoarelor functionale (biologie si informatica) si a salilor de clasa ;
• Școala a obtinut autorizatie sanitară de funcționare ;
• Sprijin din partea părinților prin constituirea Asociației de părinți ;
• Colaborarea bună cu Primaria – Consiliul Local privind fondurile de buget, repartizarea și desfășurarea cheltuielilor în funcție de nevoi.

   PUNCTE SLABE

• Lipsa unei evidenţe şi a unui control în vederea recuperării pagubelor realizate de către   elevi;
• Unele cadre didactice  nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi întreţinerii bunurilor din sala de clasă;
• Lipsa unui proiect cu finanţare externă;
• Utilizarea incorectă a utilităţilor de către elevi;
• Starea deplorabilă a unor corpuri de cladire și a spațiilor școlare;
  • Şcoala nu are la sala de sport, vestiare și toalete, nu dispune de sală de festivitati cu scena și aparatura necesara pentru buna funcționare (prin autodotare), biblioteca  nu este dotata cu sala de lectura, grupul sanitar al câtorva clădiri se află în exterior, podelele din sălile de clasă sunt foarte vechi .
  • Lipsa unor spaţii pentru activităţi extracurriculare ;
  • Uzura fizică şi morală a unei părţi din materialul didactic ;
  •  Mobilierul unor clase învechit ;
  • Necorelarea fondului de carte al bibliotecii cu noile programme şi manuale şcolare ;
  • Lipsa unor mijloacelor moderne in biblioteca scolii ;
  • Venituri extrabugetare mici ( sponsorizări episodice, donaţii întâmplătoare)
  • Fondul de carte al bibliotecii nu este reactualizat, nu există interes pentru procurarea de fonduri în vederea achiziţionării unor  cărţi de specialitate, manuale, etc, de ultimă oră ;
  • Materialul didactic este insuficient şi depăşit ;
  • Fondurile financiare alocate de comunitate pentru achiziţii de echipamente şi materiale didactice  sunt insuficiente, iar cele din sectorul extrabugetar sunt mici.

        OPORTUNITĂŢI

• Descentralizarea finanţării şi autonomia instituţională permit o gestionare mai eficientă a fondurilor;
• Sprijin din partea Asociațieide părinți -Consiliului Reprezentativ al Părinţilor pentru rezolvarea problemelor materiale curente;
• Alocarea de către Primarie a fondurilor financiare necesare în vederea asigurării de condiţii materiale decente;
• Programe naţionale de dotări cu material didactic pentru laboratoare şi sala de sport şi cu carte şcolară pentru bibliotecă.
• Existenţa unor programe de guvernare care prevăd modernizarea şcolilor ;
• Descentralizarea şi autonomiea instituţională, şansa pilotării noului proiect de finanţare ;
• Completarea fondului de carte şi adaptarea acestuia la programele şcolare ;
• Parteneriat cu comunitatea locală : Primărie, părinţi, ONG-uri, firme  in vederea obtinerii unor fonduri extrabugetare;
• Posibilitatea antrenării elevilor şi părinţilor în activităţi de întreţinere şi modernizare a şcolii.
• Găsirea resurselor financiare extrabugetare pentru dotarea  şcolii prin contracte de sponsorizare şi parteneriate specifice.

 

     AMENINȚĂRI

·      Posibilitatea ca Primăria Comunei Secusigiu  să nu dispună întotdeauna de resursele

corespunzătoare cerinţelor şcolii ;

·      Buget modest ;

·      Insuficienţa resurselor financiare pentru conservarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei

materiale a şcolii.

·      Limitarea autonomiei unităţii în luarea deciziilor importante.

 

D.  RELAŢII COMUNITARE ŞI DE PARTENERIAT

        PUNCTE TARI

• Colaborarea cu Primaria Secusigiu, Politia Locală, Direcţia pentru Sănătate Publică, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Grupul de pompieri,
• Colaborare bună cu preoţii şi pastorii comunei;
• Relaţii de parteneriat cu Multicultural fundation, CJRAE Arad ;
• Relaţii de parteneriat cu şcoala Conop și școala Felnac ;
• Relatii de parteneriat cu cabinetul medical din localitate.
• Implicarea părinţilor ca parteneri în educaţia elevilor ;
• Semestrial-comisia diriginţilor organizează întălniri cu reprezentanţi ai Poliţiei în scopul prevenirii delincvenţei juvenile şi a accidentelor rutiere ;
• Întălniri semestriale cu Comitetul Reprezentativ al Părinţilor, suplimentate de consultaţii

individuale cu părinţii ;

• Dezvoltarea relaţiei profesori-elevi-părinţi se realizează şi prin intermediul serbărilor şcolare ;
• Orientarea şi consilierea vocaţională a elevilor ;
• Contactele cu diverse instituţii pentru realizarea unor activităţi   extracurriculare precum : excursii, vizite la muzee, vizionări de spectacole, introducerea elevilor în mediul comunitar şi contributia la  socializarea lor.                                          

             PUNCTE SLABE

• Inconsecvenţa în promovarea imaginii şcolii în comunitate ;
• Slabe legături de parteneriat cu ONG-uri ;
• Circulaţia deficitară a informaţiei ;
• Slaba colaborare a unor părinţi în special la structura Sânpetru-German ;
• Deficienţe în relaţiile de parteneriat şcoală- agent economic-comunitate locală ;
• Legăturile cu firme şi licee în vederea realizării unei orientări vocaţionale  adecvate sunt

insuficiente şi necoordonate ;

• Puţine activităţi desfăşurate în şcoală implică coparticiparea părinţilor.

           OPORTUNITĂŢI

• Lobby din partea părinţilor privind realizările şi performanţele şcolii;
• Deshiderea spre colaborare a instituţiilor şi organizaţiilor din comunitatea locală;
• Descentralizare şi autonomie instituţională.
• Cererea exprimată de elevi privind desfăşurarea de activităţi comune părinţi-elei-profesori ;
• Disponibilitatea şi responsabilitatea unor instituţii de a veni în sprijinul şcolii (Primăria, ONG, Biserica, Poliţia, instituţii culturale) ;
• Interesul liceelor de a-şi prezenta oferta educaţională ;
• Legături cu alte unitati de învățământ  pentru realizarea unor schimburi de experiență;
• Realizarea unor proiecte de parteneriat educational cu alte institutii de învățământ, institutii    de artă și cultură, ONG, etc.
• Realizarea unor proiecte multilaterale COMENIUS derulate prin programe SOCRATES sau alte programe finanțate de Comisia Europeană.

             AMENINŢĂRI

• Timpul limitat al părinţilor conduce la o slabă implicare a acestora în viaţa şcolii;
• Perceperea eronată de către o parte a comunităţii a problematicii vaste din activitatea şcolii ;
• Nivelul de educaţie si timpul limitat al părinţilor pot conduce la slaba implicare a acestora în

viaţa şcolară ;

• Organizarea defectuoasă a activităţilor de parteneriat poate conduce la diminuarea sau chiar

inversarea efectelor scontate ;

• Instabilitatea la nivel social şi economic a instituţiilor potenţial partenere ;
• Slaba informare privind specificul şi inadecvarea activităţilor propuse de către instituţiile

partenere.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

III. VIZIUNEA ŞCOLII

 

 

 

• O ȘCOALĂ DECHISĂ PENTRU TOȚI COPIII 

• Școala asigură un climat educațional bazat pe progres, performanţă, competiţie transparenta și onestitate .
• Școala este deschisă colaborării cu familia și comunitatea locală pentru a asigura nevoile educaţionale ale acestora.
• Școala promovează responsabilitatea, toleranţa și respectul reciproc.

 

Şcoala Gimnazială, Comuna Secusigiu este o şcoală democratică, dinamică, deschisă faţă de schimbare, care promovează respectul pentru adevăratele valori şi încurajează elevul în formarea sa ca om.

În toate demersurile noastre, care au finalitate educativă, vom considera elevul partener şi subiect al educaţiei. Succesul nostru va fi întărit şi prin construirea unui mediu şi a unei atitudini prietenoase, de colaborare, cu părinţii, în calitatea lor de resursă educaţională.

Dorim ca activitatea noastră să satisfacă nevoile, aşteptările, aspiraţiile elevilor şi ale părinţilor, aspiraţiile de împlinire profesională ale educatorilor, nevoile şi exigenţele valorice ale societăţii.

Ne propunem ca școala noastră să fie apreciată de către elevi, părinţi şi comunitatea locală pentru eficienţa activităţii instructiv-educative, asigurarea condiţiilor materiale necesare unui învăţământ de calitate, asigurarea egalităţii şanselor tuturor elevilor, pentru rezultate deosebite în activitatea de performanţă şi pentru ancorarea şcolii în comunitatea locală şi europeană.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

1. IV.  MISIUNEA ŞCOLII

 

Deviza școlii :

 

” NU  PENTRU ŞCOALĂ,  CI  PENTRU  VIAŢĂ  ÎNVĂŢĂM! ”

                                                                  (Seneca)

   

• Misiunea Şcolii  Gimnaziale Secusigiu este aceea de a fi deschisă pentru toţi copiii, indiferent de etnie, religie şi sex pentru a se simţi competenti în a deţine şi utiliza informaţia, deschisi spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor unei societăţi democratice. Oferim şanse egale de dezvoltare armonioasă, de formare profesională, de parteneriat pentru educaţia estetică şi de cultură generală a copiilor.
• Misiunea şcolii noastre derivă totodată şi din nevoile de educaţie identificate prin prisma integrării europene a României.
• Şcoala, ca şi comunitate, caută să satisfacă nevoia fiecărui elev de a se simţi competent, legat de alţii şi autonom, de a se simţi competent în a deţine şi utiliza informaţia, deschis spre schimbare şi spre învăţarea şi respectarea valorilor unei societăţi democratice.

Şcoala noastră are „porţile deschise” pentru toţi copiii, indiferent de etnie, religie, situaţie materială, oferindu-le şanse egale pentru educaţie.  Misiunea şcolii noastre este aceea de a  ajunge la sufletele copiilor, pentru a-i face să se deschidă ca nişte flori. Vrem să-i învăţăm să descopere ceea ce pot fi. Şcoala noastră pune în centrul întregii activităţi copilul, cu capacităţile, înclinaţiile şi nevoile lui, căutând să i le dezvolte în aşa fel încât fiecare să se simtă folositor, să creadă în puterile lui de a răzbate în viaţă prin ceea ce este. Prin tot ceea ce facem încercăm să descoperim, să cultivăm şi să formăm calităţi precum adaptabilitatea, gândirea critică, responsabilitatea, capacitatea de implicare, spiritul de echipă, toleranţa, pentru că numai aşa putem trăi într-o societate democratică, educaţi ca buni cetăţeni europeni. Nu trebuie să uităm de respectul de sine, acest lucru care ne dă încredere în forţele proprii şi care ne face să ne deschidem aripile spre viitor cu optimism. Suntem deschişi la noile tipuri de educaţie: ecologică, pentru sănătate, pentru comunicare sau pentru timp liber.

Această misiune nu poate fi îndeplinită fără ajutorul comunităţii. Încercăm să păstrăm un echilibru între tradiţiile şcolii, fiind deschişi în acelaşi timp spre ceea ce este nou.

 

 

 

 

 

1. V.       STRATEGIA

 

 

1.ȚINTE STRATEGIGE

 

 

Ţintele strategice pentru dezvoltarea instituţională a ȘCOLII GIMNAZIALE  SECUSIGIU în perioada următorilor 4 ani reprezintă soluţii propuse pentru rezolvarea optimă a problemelor prioritare identificate pe baza analizelor SWOT și PEST(E).

Pentru ţintele strategice, s-a căutat o formulare generală, dar care să evidenţieze scopul propus şi să aibă pertinenţa necesară la nivelul tuturor actorilor implicaţi.

La nivel strategic, caracterul problemelor care stau la baza formulării ţintelor şi complexitatea relaţiilor dintre domeniile funcţionale determină o abordare prin acţiuni complementare în cadrul celor patru opţiuni strategice de bază. Astfel, pentru diminuarea sau înlăturarea problemelor menţionate, au fost formulate următoarele ţinte strategice:

 

 

 

   T1.  DEZVOLTAREA OFERTEI CURRICULARE ŞI EXTRACURRICULARE

T2.  ASIGURAREA CALITĂŢII SERVICIILOR EDUCAŢIONALE ŞI   

           ÎMBUNĂTĂŢIREA STANDARDELOR DE PERFORMANŢĂ ALE    

           RESURSEI UMANE

1.    T3.  REALIZAREA UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT INCLUZIV PENTRU PREVENIREA

           EȘECULUI ȘCOLAR ŞI INCLUDEREA TUTUROR ELEVILOR ÎNTR-O FORMĂ

           SUPERIOARĂ DE ŞCOLARIZARE, CREȘTEREA PERFORMANȚEI  ȘCOLARE

 

   T4.  ATRAGEREA  DE  RESURSE  FINANCIARE  ŞI  DEZVOLTAREA  BAZEI    

         TEHNICO-MATERIALĂ

 

 

   T5.  DEZVOLTAREA ŞI DIVERSIFICAREA RELAŢIILOR DE PARTENERIAT 

         CU COMUNITATEA LOCALĂ ŞI CU ALTE ŞCOLI ȘI INSTITUȚII 

 

 

 

 

1. 2.   OPȚIUNI STRATEGICE

 

Ţinta strategică	OPŢIUNEA STRATEGICĂ
	Opţiunea curriculară	Opţiunea financiară a dotărilor materiale	Opţiunea investiţiei în resursa umană	Opţiunea relaţiilor comunitare
1. Dezoltarea ofertei curriculare și extracurriculare	v Aplicare de chestionare elevilor şi părinţilor;

 

v Creşterea atractivităţii  si aplicabilității opţionalelor;

 

v Activităţi extracurriculare complementare.v Achiziţionarea materialelor necesare prevăzute în programele disciplinelor opţionale;

 

v Identificarea surselor de finanţare;

 

v Folosirea eficientă a dotărilor existente.v Programe de formare a cadrelor didactice care predau discipline opţionale

v Extinderea parteneriatului cu părinţii şi implicarea acestora în pregătirea şi desfăşurarea activităţilor extracurriculare;

 

v Extinderea parteneriatului cu instituţii şi ONG-uri

1. 3.      Asigurarea

calităţii serviciilor educaţionale şi îmbunătăţirea standardelor de performanţă ale resursei umane

 

v Eficientizarea procesului de predare-învăţare prin utilizarea metodelor activ-participative;

 

v Valorificarea oportunităţilor oferite de paleta largă de cursuri de formare.v Asigurarea sumelor necesare pentru perfecţionare cu plata de la bugetul local;

v Mărirea numărului de calculatoare pentru folosirea sistemului elecronic informatizat;

v Consultarea cadrelor didactice în vederea completării materialului didactic.v Participarea la programe de formare în specialitatea cadrelor didactice de la gimnaziu;

v Perfecţionareea cadrelor didactice în problematica managementului clasei;

v Elaborarea de materiale şi ghiduri metodice în comisiile de specializare.v Colaborarea cu Casa Corpului Didactic pentru participarea la cursuri de formare în specialitate şi metodica pregătirii specialităţii;

 

1. 4.      Realizarea unui învățământ incluziv pentru prevenirea eşecului şcolar , creşterea performanţelor elevilor supradotaţi şi includerea tuturor elevilor într-o formă superioară de şcolarizare;

v Realizarea învăţământului diferenţiat pentru asigurarea incluziuniicopiilor  cu CES şi prevenirea eşecului şcolar ;

v Creştera aportului disciplinelor opţionale le asigurarea pregătiri de bază a elevilor ;

v Realizarea de programe de pregătire suplimentară a elevilor capabili de performanţă.v Folosirea eficientă a materialului didactic şi a mijloacelor  de învăţământ din dotare;

v Asigurarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea de noi mijloace de învăţământ şi material didactic ;

v Adaptarea metodelor folosite la particularitățile elevului

v Elaborarea unei programe de recuperarev Transmiterea către licee  a fişei de caracterizare psihopedagogică  a absolvenţilor ;

v Activităţi de parteneriat cu licee în vederea cuprinderii tuturor absolvenţilor clasei a VIII-a într-o formă de învăţământ4.Atragerea  de  resurse  financiare  şi  dezvoltarea  bazei tehnico-materială a școlii

 v Tematica orelor educative va cuprinde aspecte ce ţin de păstrarea şi întreţinerea bazei materiale a şcolii;

v Includerea în cadrul lecţiilor a elementelor educative de păstrare şi întreţinere a bazei materiale a şcolii ;

v Realizarea unor investiţii prin accesarea unor proiecte europene, sponsorizări, proiecte cu finanţare extrabugetară.v Proiecte de buget fundamentate care să acopere cheltuielile de întreţinere şi reparaţii;

v Realizarea unei execuţii bugetare echilibrate;

v Procurarea de fonduri extrabugetare;

v Realizarea programului de achiziţii de bunuri şi servicii  în condiţiile legii;

v Aplicarea prevederilor regulamentului şcolar pentru recuperarea pagubelor produse de elevi.v Asumarea răspunderii personalului didactic privind păstrarea patrimoniului şcolii;

v Implicarea membrilor consiliului de administraţie în gestionarea bunurilor şi recuperarea pagubelor;

v ale şcolii.v Colaborarea cu comitetele de părinţi ale claselor;

v Implicarea Consiliului Reprezentativ al Părinţilor în identificarea de noi surse de finanţare.5.Dezvoltarea şi diversificarea relaţiilor de parteneriat cu comunitatea locală şi cu alte şcoli și instituții

 v Implicarea elevilor şi cadrelor didactice în popularizarea rezultatelor şcolii în rândul părinţilor;

v Se vor edita pliante şi afişe care vor cuprinde informaţii despre realizările şcolii;

v Se va asigura informarea comunităţii locale prin intermediul mass-media locală;

v Realizarea de parteneriate pentru desfăşurarea de activităţi culturale în comunitate.v Identificarea de resurse extrabugetare pentru realizarea materialelor promoţionale;

v Asigurarea logisticii necesare pentru desfăşurarea activităţilor de mediatizare şi diseminarea a informaţiilor;

v Proiectul de buget va prevedea fonduri pentru premierea elevilor şi formaţiilor câştigătoare.v Popularizarae prin mass-media a factorilor implicaţi în activităţile de parteneriat;

v Motivarea participanţilor prin acordarea de premii.v Implicarea părinţilor în acţiuni de promovare a imaginiii şcolii;

v Realizarea unor activităţi extracurriculare în parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

 

1. VI.        IMPLEMENTARE

REZULTATE AŞTEPTATE

A). CURRICULUM

ü  Oferta de discipline opţionale satisface cerinţele elevilor şi părinţilor în procent de peste 80%.

ü  Gama largă de activităţi extracurriculare oferă posibilitatea ca fiecare elev să desfăşoare cel puţin un tip de activitate în afara programului de şcoală.

B). RESURSE UMANE

ü  70% din numărul cadrelor didactice vor aplica metode activ-participative şi diferenţiate pe particularităţi de vârstă şi individuale ale fiecărui elev;

ü  Reducerea numărului de absențe cu 50%;

ü  40% din numărul cadrelor didactice care predau la gimnaziu vor efectua cel puţin un stagiu de formare în specialitate, metodica predării specialităţii sau metode de a asigura managementul eficient al clasei-folosirea mijloacelor multimedia.

C). RESURSE MATERIALE ŞI FINACIARE

ü  Spaţiul şcolar funcţional  la standarde ridicate de curăţenie şi igienă;

ü  Reducerea cu cel puţin 50% a pagubelor produse de elevi în unitatea şcolară.

ü  Fonduri suplimentare obţinute prin sponsorizari, proiecte finanţate în cadrul programelor naţionale sau internaţionale.

D).RELAŢII COMUNITARE

ü  Creşterea  cu 15% a numărului de convenţii de parteneriat încheiate cu unităţile şcolare din municipiu şi judeţ;

ü  Implementarea a cel puțin 3 concursuri/ parteneriate/ proiecte județene/naționale

ü  Încheierea a cel puţin 3 convenţii de parteneriat cu ONG-uri  pentru derularea de proiecte pe diferite componente educaţionale.

 

PROGRAME DE DEZVOLTARE

Nr. Crt.

Domeniul funcţional

Obiective propuse

2017/

20182018/

20192019/

20202020/

20211.CURRRICULUM ŞI VIAŢA ŞCOLARĂRealizarea şi aplicarea unui chestionar pentru cunoaşterea intereselor elevilor şi părinţilor pentru disciplinele opţionale;     Elaborarea programelor pentru disciplinele opţionale alese de elevi;     Proiectarea activităţilor extracurriculare şi cuprinderea tuturor elevilor într-o formă de activitate nonformală.     2.RESURSE UMANEParticiparea cadrelor didactice  la programe de formare;     Creşterea calităţii procesului de predare-învăţare şi asigurarea educaţiei de bază pentru toţi elevii; Perfecţionarea cadrelor didactice privind managementul clasei ; Implicarea cadrelor didactice în activităţi de cercetare pedagogică în vederea elaborării de materiale metodice şi instrumente de activitate didactică (fişe, teste); Perfecţionarea cadrelor didactice în utilizarea calculatorului, folosirea mijloacelor multimedia şi creşterea numărului de lecţii în Sistemul Educaţional Informatizat. 3.RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIAREAsigurarea condiţiilor materiale optime pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ;     Asigurarea finanţării pentru activităţi de întreţinere şi dezvoltare a patrimoniului; Procurarea de fonduri extrabugetare pentru achiziţionarea de materiale şi pentru acordarea de stimulente materiale şi premii pentru performanţe şcolare şi didactice. Reamenajarea terenului de sport Gestionarea de către învăţători, diriginţi şi comitetele de părinţi ale claselor a patrimoniului din sălile de clasă; Identificarea de programe de finanţare externă şi scrierea de proiecte. 4.RELAŢII COMUNITARERealizarea unor proiecte de parteneriat cu şcolile din împrejurimi;     Identificarea de noi programe de finanţare pentru realizarea proiectului reabilitării Şcolii Secusigiu Înfiinţarea unei echipe de fotbal/handbal/volei  în parteneriat cu Primăria Secusigiu Realizarea de campanii de strângere de fonduri în parteneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinţilor.

 

 

 

 

 

 

 VII.  MECANISME ŞI INSTRUMENTE DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE

1. MONITORIZAREA INTERNĂ

 

2.  MONITORIZARE EXTERNĂ

–  Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MEN.

 

3. EVALUARE INTERNĂ

 

4. EVALUARE EXTERNĂ

Va fi realizată de reprezentanţii ISJ , MECS.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MONITORIZAREA  ŞI  EVALUAREA  PROIECTULUI  DE DEZVOLATRE INSTITUŢIONALĂ ȘI A PLANULUI OPERAȚIONAL

            Orice proiect este rezultatul muncii depuse de echipa  de lucru, realizarea lui se axează pe nevoile şcolii identificate în urma unor analize  pe baza programelor şi activităţilor desfăşurate în Proiectul de Dezvolatre Instituţională anterior și, eventual pe baza statisticilor solicitate la Primăria Secusigiu, pe bază  de chestionare/ interviuri/negocieri  aplicate unor eşantioane reprezentative de cadre didactice, elevi şi părinţi. Proiectul de Dezvoltate Instituţională pe termen mediu, trebuie dezbătut în Consiliul Profesoral şi aprobat în Consiliul de Administratie. Proiectul de dezvoltare al şcolii pe perioada 2017/2021 este documentul principal pe baza căruia se vor elabora celelalte documente manageriale ale şcolii : Planurile anuale de dezvoltare, Planurile manageriale anuale şi semestriale.  Anual, acest document va suferi modificări generate de schimbările datelor de intrare.

Evaluarea în educaţie cuprinde metodele şi procedeele aplicate pentru :

– Stabilirea raportului dintre rezultatele obţinute şi cele intenţionate;

– Corectarea rezultatelor în sensul dorit;

Ce urmărim şi evaluăm, pe parcursul şi la sfarşitul activităţilor propuse:

– Progresul : gradul de avansare în raport cu obiectivele şi termenele propuse;

– Costurile : concordanţa/ neconcordanţa dintre resursele planificate şi cele efectiv utilizate ( finanţe, timp, dotare)

– Rezultatele : respectarea indicatorilor de realizare a obiectivelor propuse;

– Calitatea : nivelul atingerii scopului propus, “valoarea adăugată” şi “valoarea creată” în urma realizării obiectivelor propuse, deci a schimbărilor efectiv realizate-cele aşteptate dar şi cele neaşteptate.

Instrumentele de evaluare folosite formează un “portofoliu” care cuprinde :

– Fişe de autoevaluare şi declaraţii de intenţie;

– Chestionare;

– Proiectul de Dezvoltare Instituţională 2012-2017

– Diferite tipuri de proiect;

– Modele de rapoarte scrise;

– Diferite fişe de apreciere;

– Fişe de analiză a documentelor şcolii;

– Obiecte concrete-rezultatele “materiale” ale proiectului;

– Fişe de verificare a realizării activităţilor pe intervalele de timp stabilite ( 1 luna, 3 luni, 6 luni, 1 an, 2 ani )

Planurile operationale ar trebui monitorizate de echipa de cadre didactice care au contribuit la realizarea acestora. Membrii comisiilor metodice își vor evalua activitatea, în orizontul sarcinilor care le revin din planurile operaționale, cel putin o dată la sfârșitul semestrelor. Concluziile reieșite din evaluarea realizată la nivelul comisiilor vor fi incluse în raportul anual, privind starea învățământului din unitatea noastră, și se vor stabili măsuri corective și ameliorative. Consiliile profesorale de la sfârșitul semestrelor I și II vor analiza gradul de atingere a obiectivelor din planurile operaționale asociate semestrului încheiat.

Directorul școlii este răspunzător de realizarea obiectivelor din plan și are datoria de a interveni pentru implementarea de măsuri de optimizare și stabilirea direcțiilor de acțiune.

Revizuirea planului se va face, de regulă, la inceputul anului școlar, în lunile septembrie – octombrie, pe baza concluziilor desprinse din Raportul privind starea învățământului în școală, în anul școlar încheiat, și pe baza propunerilor făcute de beneficiarii directi și indirecti ai școlii.